VEZI Gradul de libertate economică a României din perspectiva inovării și a competitivității

Bunăstarea nu se obține prin pasivitate sau prin pomenile primite de la alţii, ci prin creativitate și antreprenoriat, posibile doar prin libertate economică şi prin eliminarea birocraţiei excesive, scrie Andreea Paul Vass într-o analiză a gradului de libertate economică la nivelul statului, tradus prin inițiativa privată, versus supra-reglementarea etatistă, tradusă prin impunerea fiscală și restrângerea mobilității pe piață a antreprenorilor.Învingătorul cursei economice în următorul deceniu va fi statul cu cea mai mare capacitatea de inovare, de adaptare la situaţiile noi, care va satisface în cea mai eficientă manieră nevoile consumatorilor.„Niciun individ şi niciun popor nu s-a îmbogăţit prin pomenile primite de la alţii, ci prin eliberarea forţelor creatoare şi a spiritului întreprinzător care există în fiecare fiinţă umană” (Radu Nechita).Prin urmare, apetitul fiecărui stat pentru a dezvolta o economie competitivă şi inovativă depinde de gradul de libertate economică.Apanajul libertăţii economice rezidă mai ales în schimburile voluntare ghidate de piaţă, în loc de alocarea politică a acestora, în libertatea de a intra şi de a concura pe piaţă şi în protecţia persoanelor şi a proprietăţii lor. Prin urmare, taxele, cheltuielile guvernamentale şi reglementările birocratice distorsionează alocarea resurselor prin intermediul pieţei şi substituie alegerile personale.Restricţiile statului, care limitează sau împiedică sub orice formă intrarea pe piaţa muncii (aşa cum se întâmplă acum în cazul a 9 state europene pentru accesul românilor) sau pe alte pieţe (ale bunurilor, capitalului sau serviciilor), conduc la scăderea gradului de libertate economică. Această lecţie trebuie să şi-o însuşească întreaga Europă.[slideshow]Libertatea economică este substratul pentru dezvoltarea unei economii inovative. Aşa cum vremea nu poate fi controlată, nici inovaţia nu poate fi planificată. Dar în caz de vreme rea, avem la dispoziţie umbrela. Stă în puterea fiecărei economii să creeze premisele pentru a stimula inovarea şi pentru a o valorifica în mod eficient. Cum poate fi depăşită ineficienţa în inovare când nu ai un suport financiar consistent dedicat acestui obiectiv? Răspunsul este prin eliminarea birocraţiei excesive, prin asimilarea rapidă a tehnologiilor inovative, prin crearea unui liant puternic de comunicare între cerinţele mediului de afaceri şi oferta de cercetare aplicată a universităţilor şi a institutelor de cercetare.De ce spun asta? Pentru că există o puternică dependenţă între gradul de inovare şi nivelul de libertate economică al unei ţări (vezi graficele).Libertatea economică este, în acelaşi timp, premisa dezvoltării unei economii competitive. Elveţia, pe primul loc din punctul de vedere al inovării şi al competitivităţii, se situează pe locul 4 in anul 2009 ca libertate economică conform indicelui Fraser şi pe locul 5 în anul 2011 conform indicelui Heritage Foundation, prima ţară din Europa plasată în clasamentul global. Dintre statele membre ale UE, fruntaşe în toate cele trei domenii sunt ţările scandinave, în principal Danemarca şi Finlanda.Pentru identificarea gradului de libertate economică, am folosit informaţiile oferite de două rapoarte, care utilizează metodologii de calcul diferite:a. Raportul Economic Freedom of the World, publicat de Fraser Institute, evaluează libertatea economică în 5 domenii majore: mărimea intervenţiei guvernului în economie (determinată ca nivel al cheltuielilor guvernamentale, al impozitelor şi taxelor, întreprinderi publice), structura sistemului juridic şi protejarea drepturilor de proprietate, stabilitatea monetară, libertatea comerţului internaţional, reglementări în domeniul creditării bancare, al muncii şi mediului de afaceri. Un punctaj mai apropiat de 10 indică un nivel mai ridicat de libertate economică. Ultimele date, conform raportului din anul 2011, prezintă informaţiile privind libertatea economică din anul 2009.b. O modalitate alternativă de evaluare a libertăţii economice, dar cu o metodologie diferită, este realizată de Heritage Foundation, care stabileşte anual Index of Economic Freedom (Indicele libertăţii economice). De data aceasta, notele acordate fiecărei ţări variază de la 0 la 100, iar valoarea mai apropiată de limita maximă semnifică o mai mare libertate economică. Libertatea economică este evaluată în 10 domenii, punctajul fiind acordat pentru gradul de libertate a afacerilor, comerţului, libertatea fiscală, libertatea faţă de intervenţia guvernului, libertatea monetară, a investiţiilor, financiară, a pieţei muncii, pentru respectul drepturilor de proprietate, absenţa corupţiei. Indicele oferă informaţii recente, din anul 2011.România se plasează la jumătatea clasamentelor globale în ceea ce priveşte libertatea economică, gradul de inovare şi de competitivitate.■ Suntem pe locul 63 din 179 de ţări în privinţa libertăţii economice, cu un punctaj de 64,7 în anul 2011, peste media mondială, conform Heritage Foundation. Continuăm să înregistrăm punctaje reduse în privinţa corupţiei, a drepturilor de proprietate şi pentru libertatea financiară, deşi se constată o uşoară îmbunătăţire în ultima perioadă. Principalele domenii în care au avut loc înrăutăţiri ale punctajelor sunt libertatea de a realiza afaceri şi libertatea faţă de intervenţia guvernului.■ Indicele global al libertății economice ne poziționează pe locul 48 din 141 țări analizate în anul 2009, conform raportului Economic Freedom of the World, elaborat de Fraser Institute.■ Din punct de vedere al inovării, ne aflăm pe locul 50 din 125 de ţări, cu 36,83 puncte. Cele mai slabe rezultate sunt înregistrate la nivelul infrastructurii şi a rezultatelor ştiinţifice.■ Indicele global al competitivităţii ne poziţionează pe locul 77 din 142 ţări analizate, România înregistrând un punctaj de 4,08 din maximul de 7 puncte posibile.