Clujenii care au insistat să fie montată plăcuța cu textul lui Iorga pe Statuia Matei Corvin sunt niște pseudointelectuali frustrați crescuți la școala naționalist-comunistă, iar campania lor arată starea jalnică a intelectualității de astăzi, crede secretarul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, profesorul Virgil Pop.Într-un interviu acordat în exclusivitate BuzzNews.ro, “custodele” monumentelor istorice și a zonelor protejate critică legislația care permite Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice să acorde aviz favorabil proiectelor imobiliare respinse de Comisia Zonală de la Cluj. Ultimul exemplu: avizul dat unei clădiri de birouri pe care Inspectoratul Școlar Cluj dorește să o construiască pe un spațiu verde.Raul Chiș: Au trecut câțiva ani de la căderea pieței imobiliare la Cluj. Pe atunci, la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice au existat mari presiuni din parte unor investitori care doreau cu orice preț să primească aviz pozitiv pe anumite proiecte, chiar dacă acestea agresau spațiile verzi sau monumentele istorice. S-au mai liniștit apele?Virgil Pop: Sigur că acel boom imobiliar a produs o presiune extraodinară asupra zonelor reciclabile, adică investiția în construcții avea o rentabilitate fantastică și atunci părea firesc ca o clădire veche, parter sau parter și etaj, să fie demolată și să fie întreaga parcela înlocuită cu un front construit nou, cu suprafață construită mult mai mare. Sigur, asta se întâmpla într-o perioadă de derută, adică autoritățile au fost luate prin surprindere de acest tip de presiune și de foarte multe ori au cedat, lucru care a dus la ușoara alterare a țesultului urban. Din fericire, a venit criza imobiliară, care a dat un fel de respiro, și s-a putut face o privire retrospectivă. S-a văzut că aceste investiții sunt catastrofale pentru oraș.Raul Chiș: Ați avut necazuri din cauza opoziției dumnevoastră față de astfel de proiecte?Virgil Pop: Am primit tot felul de semnale, nu de amenințare, dar semnale de ură, de la persoane încrâncenate. Investitorii erau obișnuți ca prin presiune să treacă de toate filtrele, însă eu eram într-o poziție în care nu aveam ce pierde. Nu sunt dependent de acea poziție (de secretar al Comisiei – n.red.). Amenințarea că voi fi dat afară nu putea să aibă efect. De fapt, chiar am fost dat afară, în ghilimele, adică nu am mai avut funcția de secretar, am rămas cu funcția de consilier. A fost interesant că atunci mi-a fost crescut salariul, ca să nu fiu nemulțumit, și eram în poziția unui bugetar tipic, luam un salar și puteam să nu fac absolut nimic și n-aș fi supărat pe nimeni. Chestia asta a durat un an, în perioada de apogeu a investițiilor imobiliare.
Proiecte respinse la Cluj, avizate la București
Raul Chiș: Practica a fost ca atunci când investitorul nu primea aviz din partea Comsiei Zonale din Cluj să îl ceară și de regulă să-l obțină de la Comisia Națională. Adică, în unele cazuri ce n-a trecut de filtrul dumnevoastră, a fost aprobat la București. S-a mai întâmplat de atunci?Virgil Pop: Da, din păcate, da.Raul Chiș: Care este ultimul exemplu? Biserica Reformată-Calvină din Orașul de Jos
Virgil Pop: O clădire de birouri, construită pe un spațiu verde din spatele Bisericii Reformate cu două turnuri. E vorba de o parcelă care se întinde de la Bulevardul 21 Decembrie și care ajunge până la strada Argeș, în spate la Canalul Morii, unde în urmă cu 10 ani era un patinoar. Acel teren, în documentațiile de urbanism figurează ca teren verde și așa și este. Pe un spațiu sportiv se construieștre o clădire de birouri pentru Inspectoratul Școlar. Sigur că legea interzice așa ceva, numai că se va face cu încălcarea legii, dacă cumva se dă și autorizația de construire. Pentru această investiție, Comisia Zonală a dat un răspuns categoric negativ și a spus că acel teren este neconstruibil pentru că așa spune legislația. Un teren verde cu destinație sportivă poate fi construit în proporție de maximum 10 la sută, or acolo ar urma să se construiască pe aproximativ 80 la sută din teren, cu funcțiunea de birouri, mascate cu o piscină. Probabil piscina nu se va mai construi și se vor face doar birourile – și se spune că este „dotare sportivă” pentru că Inspectoratul Școlar are în spate piscina.Raul Chiș: A fost avizat deja acest proiect?Virgil Pop: A fost avizat de Comisia Națională din București.Raul Chiș: E normal să existe o suprastructură la centru care să dea undă verde proiectelor respinse local?Virgil Pop: Aici atingem un subiect foarte sensibil și foarte la modă acum, descentralizarea și regionalizarea. Adică, acum așa e legea. Noi suntem un stat construit după modelul francez, cu un sistem hipercentralizat, în care capitala poate decide orice. Într-un alt sistem, de exemplu în Germania sau Austria, nu există această posibilitate.Raul Chiș: Până la urmă va fi autorizată acea lucrare?Virgil Pop: Acea lucrare a primit avizul Comisiei Naționale și acum urmează să primească autorizația de construire, numai că doar pe 10 la sută din teren se poate construi, iar acea clădire ar urma să ocupe 80 la sută. Deci e un abuz extraodinar. Pe de altă parte, terenul este naționalizat și e luat de la Biserica Reformată. Când s-a făcut cererea de retrocedare, lor nu le-a fost dat terenul înapoi pe motiv că este spațiu verde cu destinație publică. De fapt, acest mecanism a stat la baza marilor afaceri imobiliare, când privații făceau acest banditism, cu luarea spațiului public și trecutul lui în proprietate privată. Și după ce toți marii investitori au făcut banditisme și pungășii cu sitemul ăsta, acum asistăm la un paradox, când și statul practică același sistem de fraudă, în cazul ăsta Inspectoratul Școlar Cluj.Raul Chiș: Revin la întrebarea cum e posibil să treacă bucureștenii din comisie peste voința clujenilor? Noi nu dictăm, totuși, Bucureștiului să contruiască pe spații verzi…Virgil Pop
Virgil Pop: Chiar am avut discuții cu unii membri în urma unei cereri de acum câțiva ani privind acoperirea parțială a Canalului Morii. Solicitanții spuneau că oricum primaria vrea să acopere tot Canalul Morii și că ei sunt cu un pas înainte și acoperă pe bani privați. Ei vroiau ca acea suprafață să o treacă în proprietate, să o folosească. De la Comisia Zonală au primit un aviz negativ, pe motiv că Canalul Morii și Someșul și orice curs de apă într-un oraș trebuie să fie un element de agrementare urbană. Această decizie a fost contestată la Comisia Națională. Era un membru de acolo care nu fusese niciodată în Cluj și care aproba proiectul. E vorba de un alt tip de atitudine civică, specifică Balcanilor. Bucureștiu fiind în Balcani, toate atitudinile sunt balcanice. Sunt și niște funcționari acriți, care vor să scape cât mai repede de treabă. Când dai un aviz negativ, îți asumi o răspundere pentru că investitorul va încerca pe toate căile să îți răstoarne decizia și să demonstreze prin orice mijloace că decizia a fost incorectă și părtinitoare sau să îți găsească nod în papură. De multe ori ești atacat pe alte domenii, care nu au legătură cu decizia. În schimb, dacă dai o decizie favorabilă pentru așa ceva nu mai ai nicio problemă. Singura problemă e cu propria conștiință, că mutilezi orașul prin niște decizii care provin din delăsare sau corupție. Oricum, patria nostră nu este renumită pe degeaba că e cel mai corupt stat din Europa. Iar in Bucuresti s-au produs mutilari care au la baza acte emise de functionari cu domiciliul in peninsula Balcanica.Raul Chiș? Vreți să spuneți că se iau șpăgi la București?Virgil Pop: Acum eu nu știu asta, doar că mă gândesc că acestă faimă europeană nu e pură invenție. Cred, însă, că spiritul balcanic prevalează șpăgilor, deci delăsarea balcanică e responsabilă cu precădere pentru deciziile proaste în ceea ce privește monumentele. Multe situatii din Bucuresti pot fi regasite la Istanbul in schimb asa ceva nu se intampla la Viena. Desigur ma refer la interventii urbane recente.
Mall-ul a devenit un pseudo-centru de plasic
Raul Chiș:Aș vrea să discutăm și despre soarta clădirilor de patrimoniu din Cluj. Cum s-a rezolvat problema refațadizării, mai ales în zona centrală a orașului?Virgil Pop: Au apărut aceste mall-uri, care majoritatea sunt niște abuzuri urbane prin modul în care și-au dobândit terenurile, dar sunt și prost amplasate. Și în cazul ăsta, administrația de acum 10-15 ani nu a prevăzut efectul lor negativ. Mall-urile au reușit să absoarbă toate activitățile economice din centru și astăzi vedeți, cu toate eforturile care se fac, de amenajări, de pietonalizări pe străzi centrale din oraș, o grămadă de anunțuri de vânzare sau închiriere a spațiilor comerciale din centru. Aceste mall-uri lasă centrul în sărăcie iar acesta este unul dintre motivele pentru care întreținerea fizică a consttrucțiilor este foarte dificilă.Raul Chiș: Care ar fi fost alternativa, să se fi făcut mall-urile în centru?Virgil Pop: Nu, Doamne ferește! Alternativa ar fi fost ca mall-urile să nu se fi făcut în intravilan, să fie numai pentru comerț de en gross. După cum vedeți, mall-urile au devenit centre sociale. Bătrânii, pensionarii din cartiere și din păcate și tinerii vin și se plimbă prin mall-uri. E o modă americană: orașul e plin de insecuritate, pe când aceste spații oferă iluzia de spațiu public sigur, cu poliție privată, și atunci centrul real este puternic concurat. Mall-ul devine un pseudo-centru. O zona centrala din material plastic.
A trăi în comun
Raul Chiș: În ciuda acestor explicații, există foarte mulți proprietari care refuză să își conjuge eforturile pentru a întreține clădirile din centru în care locuiesc. Când locuiești într-o clădire de un milion de euro te zgârecești să o repari? Ce aștepți, să fie reparată din taxele ăluia din Mănăștur, care stă la bloc?Virgil Pop: Asta ține de nivel civilizație, de înțelegere și de raportare la centrul istoric și la patrimoniu, adica să percepi patrimoniul ca fiind patrimoniul propriu. La Cluj nu prea există o conștiință de cetățean. Pe urmă, asistăm și la consecințele dezastruoase a vânzării caselor naționalizate, clădiri care erau doar pentru o familie, o familie cândva prosperă și care a generat toată structura urbană și tipul de parcelare și de ocupare a terenului. Prin naționalizare, totul a devenit proprietate de stat, a noastră, a tuturor, și, de fapt, a nimănui. Chestia asta a durat 50 de ani și a șters mentalitatea responsabilitatii de proprietar, iar pe urmă casele s-au vândut prin Legea 112 din ‘95. Niște tipi care nu aveau conștiința propietății au primit casele aproape pe gratis, iar pe urmă a urmat vânzarea și revânzarea acelor bucățele și acum clădirile sunt fărâmițate. De la un proprietar, astăzi ai 10-15 familii de proprietari, din care unii săraci, iar alții, dezinteresați.
În plus, noi suntem o civilizație tradițională care nu este urbană, ci rurală. Nu există o conștiință adaptată civilizației urbane vechi. Românii nu au fost generatori de spațiu urban. În cazul Transilvaniei, l-au primit, în cazul Moldovei, ca să dau un alt exemplu, s-a închegat foarte greu, la sfârșit de secol IXX. Acelea nu erau orașe, erau târguri.
În oraș se locuiește în comun, în condominium. Acest lucru nu este deloc clar românului. În Olanda se trăiește în comun din 1.500, pe când românii trăiesc în condominium de jumătate de secol, iar primul condominiu a fost socialist, care nu era a lui. De asta vedem și mutilarea asta, aspectul sinistru al blocurilor din orice cartier. Fiecare crede că pe bucata lui de fațadă poate face orice pe motiv că e fațada lui. De fapt, o fațadă este totdeauna parte indiviză comună, e a tuturor, chiar dacă stai în fundul curții, o bucățică de fațadă, procentual, e și a ta. Și toată lumea are responsabilitate pentru întreținerea fațadei.Raul Chiș: Totuși, ar trebui ca primăria să aibă o responsabilitate aici, dacă nu există acest spirit de care spuneți, dacă a fost mutilat, trebuie compensat cumva.Virgil Pop: Asta s-ar putea compensa prin coerciție, numai că primăria acționează politic. Își face o socoteală: pe câți mulțumesc și pe câți supăr, aplicând cu strictețe legea.
Mutilări
Raul Chiș: Aveți în primărie un aliat sau un inamic?Virgil Pop: După ce primăria a fost multă vreme inamicul numărul unu, pe vremea lui Funar, când tembelsimul agresiv era caracteristica principală în ce privește protejarea zonei istorice, acuma categoric că există o cu totul altă atitudine. Primăria a demarat niște lucrări de valorificare a centrului istoric, și anume: pietonalizări, vorbesc de zona Erorilor, Piața Unirii, Piața Muzeului, Str Matei Corvin, Fortăreței. Piața Muzeului și Piața Matei Corvin, care erau de fapt subiecte mult mai simple, au fost un mare succes, lucru care actualei administrații i-au căzut bine și acum încearcă să continue acest lucru. Primaria actuală e un personaj pozitiv în ceea ce privește protecția monumentelor. În schimb, aș face un reproș administrației și anume lipsa de consecvență. Ar trebui să aibă toleranță 0 fața de abuzuri și ilegalități.Pe strada I.M. Klein, acolo s-a schimbat pordoseala străzilor și arată minunat. După ce s-a terminat, un idiot a făcut o termoizolare parțială a unei case. O casă parter lungă, cu 5 ferestre la stradă, are acum două ferestre din mijloc îmbrăcate în polistiren. Deci, acest individ care a făcut acest act cretin ar fi trebuit să fie cu cătușe a doua zi. Adică el este un sabotor a acțiunilor primăriei de reamenajare a centrului istoric. Individul n-a părțit nimic. Probabil și primăria își face niște socoteli politice: să nu-l supere pe votant. Adică se cheltuiesc bani publici și vine un prost care face o chestie hidoasă….. si este tolerat.
Sau, alt exemplu, la capătul aceleiași străzi, unde cap de perspectivă este zidul. Primăria a finanțat un program de reparații și de curățire a zidului numai că la cladirea din cap de perspectivă indivizii și-au scos aparatele de aer condiționat pe fațadă și acum privind zidul în perspectivă îndepărtată se suprapun aparatele de aer condiționat. Primăria ar trebui să îi vadă pe aștia ca sabotori.
Plăcuța și pseudointelectualii
Raul Chiș: Ce spuneți de scandalul cu plăcuțele de la Grupul Statuar Matei Corvin?Placute la Statuia Matei Corvin
Virgil Pop: Eu m-am străduit să fac o evidență a tuturor inscripțiilor și am ajuns la 10 situații. Evolutia inscripțiilor arată tendința de manipulare prin obiectele de artă, lucru inadmisibil. O operă de artă trebuie să rămână conform cu intenția autorului ei. Pe o statuie nu trebuie să se pună adaosuri pe diverse motive, nici macar pentru restabilirea adevărului istoric. O statuie nu este făcută să arate adevărul istoric, ci este o operă de artă, iar o operă de artă trebuie să rămână confom cu intenția artistului. E ca și cum ne-am apuca astăzi, sigur că vulgarizez ca să fie mai clar, să modificam Mona Lisa lui Leonardo da Vinci, faimosul tablou de la Luvru, și să îi mai punem niște mustăți, căci se știe din istorie că Mona Lisa avea puf sub nas și par sub braț. Și atunci noi, în numele adevărului istoric, să modificăm tabloul. Deci, e absolut aceeasi situatie. Plăcuța care s-a pus cu așa-zisul citat din Iorga, pentru că citatul e doar atribuit lui Iorga, nu există nicio dată ca ar fi zis Iorga așa ceva, care s-a pus în 1992, pe vremea lui Funar, a fost un act de mitocănie, un act de…tras așa un pumn în fața ungurilor – “uite, noi suntem stăpâni, vă putem umili când vrem noi”. Și acum, după ce statuia a fost restaurată și se părea că toate chestiile astea s-au stins, au apărut alți agitatori care au cerut să se stabilească adevărul istoric.
Din păcate, s-a găsit un grup de intelectuali clujeni și ieșeni, adică nu au reușit să găsească în Cluj un număr mai mare și au trebuit să caute susținători și în alte orașe. Unii intelectualii clujeni sunt și ei niște manipulați, niște frustrați, niște personaje de origine foarte modestă care și-au făcut facultatea în plin socialism sau la sfârșitul stalinismului. Pe urmă, când au devenit activi profesional la început național-comunismul lui Ceușescu și sunt oameni care își datorează cariera acestui context și au devenit sustinatori ai post-national-comunismului. Și ei au fost învățați de mici copii că ungurii sunt răi și trebuie luptat împotriva lor, mai ales cei care nici măcar nu sunt ardeleni, căci lupta asta e produsă in primul rand de necunoaștere. Din grupul ăla, numit “grup de universitari și intelectuali clujeni”, dintre toate numele alea, unul singur m-a surprins teribil că a apărut.Raul Chiș: Cine?Virgil Pop: Nu contează, dar de la ceilalți mă așteptam la tipul ăsta de reacție: sunt niște pseudointelectuali, de fapt arată starea jalnică a intelectualității de astăzi rezultată din decenii de comunism la care pe urmă s-a adăpugat impostura postdecembristă și promovările politice postdecembriste. Dar nu contează. Opera de artă nu este făcută să ne arate…Raul Chiș: Nu e un manual de istorieVirgil Pop: Da, nu e un manual de istorie. Și, pe urmă, sunt discuții că vai, e Moldova cu steagul aplecat. Păi, Ștefan cel Mare era vasalul lui Matei Corvin. Bun, dar nici nu are rost să discutăm asta, pentru că nu are rost să justificăm poziția unui steag. De fapt, aici a fost mitocănia lui Funar și unii frustrați au reacționat după ce acestă mitocănie a luat sfârșit. Repet, nu e vorba de plăcuța lui Iorga, ci a lui Funar.Raul Chiș: E o capcană în care se pare că a căzut și primarul Sorin Apostu, pentru că el nu s-a delimitat de această acțiune a intelectualilor de care vorbiți. Virgil Pop: Cred că este supus la niște presiuni politice și a recționat electoral la aceste presiuni a pseudointelectualilor care prostestau. Și reacția care s-a făcut la această a doua plăcuță a fost într-un fel exagerată pentru că plăcuța nu este atât de mitocănească ca prima. Nu s-a repus vechea plăcuță, ci una care ne spune că în 1992 s-a pus plăcuța cu citatul respectiv și în 2010 la restaurarea grupului statuar s-a revenit la inscripția din proiectul lui Janos Fadrusz – Mathias Rex. Dacă vrei să fii binevoitor față de aceată plăcuță, poți spune că “mai demult au fost mitocani și au spurcat opera de artă, dar noi nu am fost”. Noi nu am mai pus-o, doar am amintit-o. Și cei care au reacționat sunt hipersensibilizați. Pentru mine, însă, e clar: acolo nu trebuia să fie nicio placă.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
