VOTURI CONTRA ARTIFICII Politologul Gabriel Bădescu face portretul primarului care va fi reales: prieten cu zona business și cu presa, organizator de talent al Zielelor Orașului
VOTURI CONTRA ARTIFICII Politologul Gabriel Bădescu face portretul primarului care va fi reales: prieten cu zona business și cu presa, organizator de talent al Zielelor Orașului
În multe orașe din țară, primarii vor fi realeși pentru că s-au împrietenit cu zona business și cu presa locală și pentru că au organizat zilele orașului. Lucruri ca și rata șomajului sau absorția fondurilor europene contează mai puțin, a declarat fostul șef al Agenției pentru Strategii Guvernamentale, Gabriel Bădescu, într-un interviu acordat în exclusivitate BuzzNews.ro.
Șef al Catedrei de Științe Politice din UBB, Bădescu mai vorbește despre prejudecățile clujenilor, în contextul ostracizării romilor care au trăit pe strada Coastei, despre șansa pe care o primește orașul prin dezvoltarea societății civile și analizează momentul de sinceritate la care a ajuns sistemul de învățământ în urma așa-zisului „dezastru de la Bac”.Raul Chiș: Ai acceptat pentru o perioadă scurtă, din 2009 până în 2010, postul de președinte al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, iar lumea a spus că Gabriel Bădescu e intelectualul lui Boc. Te-a deranjat eticheta?Gabriel Bădescu: Era inevitabil lucrul ăsta, a fost o poziție în Guvern. Nu am fost și nu sunt membru de partid, dar mi-am asumat și eticheta asta pentru că a fost prea tentant pentru mine profesional. Sunt profesor de științe sociale la Cluj și acela a fost un job de științe sociale aplicate.O structura din cadrul guvernului a cărui rol era să facă cercetări și să cumuleze expertiză din cât mai multe părți, apoi politicicile să fie mai bune ca urmare a acestui fapt. Am acceptat experiența aceasta chiar asumându-mi eticheta respectivă.Raul Chis: Agenția pentru Strategii Guvernamentale…un nume pompos și, totuși, guvernului i s-a reproșat tocmai că nu a avut o strategie anticriză. Cum îți explici?Gabriel Bădescu: Cred că e o problemă a guvernărilor din România, din ‘90 până acum. Deciziile s-au luat de pe o zi pe alta și, de fapt, puținele structuri din guvern care au rolul acesta de a aduce expertiză au apărut la presiunea Băncii Mondiale și a unor actori din afara guvernului. Da, numele este pompos și, din păcate, nici conținutul nu era pe măsură.Adică au fost puțini oameni acolo, șederea mea acolo a coincis cu legea care interzicea angajarea de noi oameni, deci în final lucrurile au fost pe o scală mult mai modestă decât o sugerează titlul unei astfel de instituții ce în alte țări cumulează sute de experți de vârf care la rândul lor pot să aducă expertiză din afară.Raul Chiș: S-a pus problema de curând ca Emil Boc să-și aducă din afară o „minte limpede” la Guvern. De ce nu a fost sprijinită dezvoltarea agenției de vreme ce există această necesitate, de ce nu s-au făcut strategii pe mai multe direcții în perioada când era mare nevoie de așa ceva?Gabriel Bădescu: Au fost astfel de încercări și nici rezultatele nu au fost chiar neînsemnate. De fapt, paradoxul este că această agenție a inițiat cu ani în urmă un studiu major în care evalua alte agenții din guvern și, urmare a acelui studiu, guvernul s-a contractat la un moment dat. Inclusiv agenția, dintr-o structură autonomă, a devenit ceva mai mic.Dar, sigur, și eu îmi doresc chiar și într-o perioadă de criză, atunci când ești nevoit să tai în toate părțile, zona aceasta care îți aduce cunoaștere să fie dintre cele lăsate la urmă.Raul Chis: În 2010 ai renunțat la această poziție. De ce?Gabriel Badescu 2
Gabriel Bădescu: E greu să lucrezi în două părți, eu am continuat să fiu profesor la Cluj și experiența aceasta am vazut-o ca pe una din care îmi propuneam să o folosesc și pentru studenții și pentru colegii mei. E o critică care se aduce școlii aceea că e într-un turn de fildeș și în special în științele sociale oamenii nu prea știu ce se întâmplă de-adevăratelea în societate.Eu la științe politice fiind, era vital să văd cum funcționează guvernul, cum e politica la nivel central. A fost un moment în care acolo nu mai aveam suficient de lucru iar la Cluj era tot mai clar că pot să contribui. Și văzând mai clar cum funcționează guvernul, cred că o verigă slabă în ceea ce privește calitatea guvernării nu ține neaparat de guvern, ci de resursele care îl înconjoară, de zona asta de expertiză a societății civile.Dar societate civilă nu doar în sensul în care ne ocupăm de câinii vagabonzi sau de oamenii cu probleme, ci și cel al expertizei. România are un număr extrem de mic de organizații de tip “think tank” și am simțit că prin ceea ce știu pot să contribui mai mult aici la Cluj și poate să câștige și guvernul de acum și alte guverne din genul ăsta de expertiză.
Primarii câștigători
Raul Chiș: Cum s-a dezvoltat, dacă tot vorbim de societatea civilă, acest sector la Cluj? Există o masă critică mai atentă la ce se întâmplă în oraș, care să țină sub control anumite decizii care au efecte majore asupra comunității? Știu că ești implicat în activitățile sectorului ONG. Gabriel Bădescu: Am colaborat cu Asociația Pro Democrația și sunt implicat în activitatea altor asociații și fundații – Fundația Comunitară din Cluj, Pro Vobis. În general mă consider prieten al multora dintre ONG-urile din Cluj. Sectorul asociativ la Cluj e relativ dezvoltat. Probabil pe cap de locuitor e de departe cel mai dezvoltat din țară, dar masă critică probabil că nu există acuma.Dar sunt decizii ale guvernanților locali care sunt influențate și care țin cont de diferite voci din comunități dar e o direcție în care sunt multe lucruri de schimbat.Raul Chiș: Dacă masa critică din sfera societății civile lipsește într-o oarecare măsură, ce putem spune despre comportamentul opoziției?Gabriel Bădescu: În prea mică măsură. Am lucrat de curând pe niște date la nivelul României prin care am încercat să văd ce ar trebui să facă un primar ca să fie reales. Am observat doua lucruri. Unu: un lucru oarecum descurajant este că orice indicator de calitate a guvernării nu pare să mărească șansele de a fi reales. Adică orașe sau comune cu șomaj mare sau mic, cu proiecte europene multe sau puține, dau cam aceleași șanse primarului să fie reales, ceea ce e descurajant. Cumva cetățenii nu au ocazia să distingă între merele bune și merele proaste.Ceea ce însemnă probabil că primarii câștigă fie împrietenindu-se cu zona de business locală, fie cu presa locală, fie prin zilele orașului, zilele comunei, mai degrabă decât prin lucruri de substanță. Încă o dată, este descurajant pentru că calitatea democrației la nivel local ar trebui să fie mai ridicată și să fie o resursă pentru democrație la nivel național. Țările care se democratizează încep de la acest nivel de mijloc și de aici crește și calitatea guvernanților la nivel național.A doua observație este că primarii din orașe, în general, sunt realeși. Deci viața lor este destul de simplă. Ceea ce înseamnă și că opoziția e firavă, își dă seama că contracandidații care ar avea ceva șanse se tem să se bată de adevăratelea și se ajunge, așa, la o predicție creatoare, în care noi credem că primarul va fi oricum reales și nimeni nu-l bate.Or, Cluj e orașul în care Gheorghe Funar, care după părerea celor mai mulți experți nu a fost un primar grozav din niciun punct de vedere, a fost reales de trei ori.Raul Chiș: Va ajunge oare și Sorin Apostu la aceeași performanță?Gabriel Bădescu: Are o șansă ridicată, iar schimbarea de sistem electoral îi mărește șansa, pentru că, având alegeri într-un singur tur, le va fi mai greu oponenților lui să se coalizeze împotriva lui.Raul Chiș: În cursa electorală vor fi înscriși probabil cam aceleași personaje, politicieni care, într-un fel sau altul, și-au expus argumentele, poate chiar și le-au epuizat. De ce nu avem nume noi în politica locală, care să vină cu viziuni noi, idei noi, într-un oraș cu o rezervă de cadre semnificativă? Gabriel Bădescu: Probabil ține de felul în care sunt alcătuite partidele și organizațiile locale. Nu sunt adeptul soluțiilor miraculoase, în care luam un actor de succes sau un sportiv de succes. Cred că e firesc ca filialele să propună oameni din interiorul lor, însă faptul că ei se rotesc destul de puțin, da, pare să indice o problemă.Foarte frecvent, aceste partide propun omul care domină filiala și nu persoana care ar avea cele mai mari șanse să câștige sau să aibă o contribuție importantă odată ce ar fi ales.
Clujul evoluează
Raul Chiș: Chiar dacă oamenii politici au rămas cam aceiași, crezi totuși că unele lucruri s-au schimbat în bine în oraș în ultimii ani?Gabriel Bădescu: Sunt câteva lucruri care mi s-au părut grozave în ultima vreme. Locuind aici, schimbările sunt graduale și nu le observ foarte ușor. Sunt evenimentele publice care au succes – TIFF, care se extinde și care implică foarte mulți oameni din comunitate. Duminică a avut loc un eveniment numit “Swimathon”, organizat de Fundația Comunitară din Cluj, unde au fost cam 100 de înotători, adică voluntari, oameni care înoată pentru a strânge bani ce vor fi apoi donați pentru aproximativ 20 de cauze, de proiecte. Anul acesta a fost un maraton internațional la Cluj. Mi s-a părut grozav, am participat la semimaraton…Raul Chiș: Ce loc ai luat?Gabriel Bădescu: (râde) Așa, deci am terminat….dar am alergat, tot așa, pentru o cauză publică. Și evenimentele astea nu sunt doar evenimente sportive. Sunt, de fapt, un pretext pentru a aduce oameni din comunitate împreună, în cazul maratonului au fost ONG-uri, au fost firme private, au fost autoritățile locale care au colaborat foarte bine.E un eveniment cu o miză economică, dacă se dezvoltă, e vorba de mii de oameni care vin an de an și acel număr crește în timp. Genul acesta de inițiativă pare să prindă un teren mai fertil acum în oraș decât se întâmpla în anii trecuți.
Frauda de la școală se transformă mai târziu în corupție
Raul Chiș: S-a vorbit mult despre dezastrul de la Bac. Pentru că ești șeful Catedrei de Științe Politice din UBB, te-aș întreba dacă este dramatic faptul că înspre facultate vor veni probabil mai puțini studenți și faptul că suntem în situația în care foarte mulți dintre absolvenții de liceu pot fi candidați cu succes, cum vroia și președintele Băsesescu, pentru meseriile de ospătar și tinichigiu. Gabriel Bădescu: Cei care au avut probleme la Bacalaureat, cei mai mulți nu mergeau spre științe sociale. Există un pic de stratificare, în funcție de statusul socio-economic. Chiar acum sunt înscrieri și facultatea pare să meargă foarte bine. S-ar putea să fie afectate fie facultăți tehnice, fie facultăți private sau alte profile.Dar cert este că bacalaureatul de acum a scos la lumină o problemă adâncă a învățământului românesc. Colegii mei și cu mine am avut de-a lungul timpului studii pe care le-am și trimis celor din minister și acelora care puteau să țină cont de ele, și a căror argument este că școala românească, dincolo de problema foarte vizibilă, aceea a unor rezultate modeste la testele internaționale, are și o problemă de formare de valori. Lucru care la prima vedere pentru unii pare un lux, adică „ce e chestiuena asta cu valorile, cu orientarea spre comunitate?”. Dar nu este.Pentru că, dacă ai o societate în care democrația suferă, poți să ai o problemă și de dezvoltare, și de asemenea și angajatorii își doresc să aibă angajați care sunt serioși sau etica muncii bună, sunt ușor de coordonat, deci cumva e o zonă sensibilă, dificil de evaluat, e mai greu să evaluezi tipul ăsta de atitudini de valori, însă frauda în cadrul școlii e o problemă foarte serioasă, care în final contribuie la ceea ce vedem cu toții, corupție și incorectitudine la nivel de mijloc, la nivel înalt.Deci, din punctul meu de vedere, este un câștig în toată povestea asta, pentru public e mai clar că școala românească are probleme. În anii din urmă, asta a fost o frână pentru schimbare.Făceai un sondaj, îi întrebai pe oameni “Care sunt părțile cu probleme din societatea românească?”. Școala era în zona pozitivă, relativ bună. Ori nu poți să schimbi lucruri atunci când publicul crede că nu trebuie să te ocupi de tema respecivă. Pierzi voturi. Ori acum este o masă critică, pentru a te ocupa de o zonă cu probleme adânci ale societății. Dar e doar începutul și nu e foarte clar cu ce să începi.
Sindromul polițistului timid
Raul Chiș: Probabil că noi românii suportăm mai greu adevărul și putem fi autocritici într-un grad foarte redus. Dacă luăm viața politică, viața bisericească, dacă privim în ograda educației și a altor domenii vom observa că e nevoie de eliminarea impostorilor, a ipocriziei și ticăloșiei. Există mult balast. În cazul bisericii, au fost deconspirați preoți ca și colaboratori ai securității, în școli există dascăli mediocri, care nu își înțeleg menirea. Avem nevoie de un moment 0, de un moment al sincerității pentru a putea construi ceva?Gabriel Bădescu: Da, fără îndoială. Cred că frustrările pe care mulți oameni le au legat de performanțe vin și dintr-o necunoaștere a stării de fapt: crezi că ești mult mai bun și atunci inevitabil ești frustrat zi de zi. Ori intrarea României în UE are un câștig important din acest punct de vedere.Mult timp am văzut UE ca pe un ideal față de care trebuie să ne apropiem pas cum pas. Acum, ajunși acolo, vedem și datorită crizei o diversitate enormă de performanțe, de reușite, ne considerăm cei mai corupți și cei mai amărâți. Iată grecii au reușit să ne facă să ne simțim mai bine din punctul acesta de vedere, vedem instituții care merg sau nu merg peste tot și cred că de noi depinde să mișcăm lucrurile într-o direcție sau alta.Performnațele școlii românești sunt submediocre dacă le comparăm cu ale altor țări din Uniunea Europeană. E un punct de unde trebuie pornit și lucrurile pot să se schimbe.Gabriel Badescu 3
Raul Chiș: Se pare că a fost nevoie de o măsură polițienească pentru un moment al sincerității în sistemul de educație. S-a decis montarea unor camere de supraveghere în sălile de examene. Oare nu e nevoie de măsuri similare și în alte domenii?Gabriel Bădescu: Fără îndoială. În România, după 1989, o problemă a fost că statul a renunțat la multe dintre atribuții, lucru pe care îl vezi pe stradă – polițiști care sunt timizi. Vorbeam la început de șederea mea în București. Am călătorit foarte mult cu mașina, nu am fost niciodată oprit de poliție, România e ca o țară care nu are polițiști, deși avem de departe rata cea mai mare de accidente din Uniunea Europeană pe cap de locuitor, mai mult de dublu față de următorii de după noi.Or publicul își dorește în aceste condiții mărirea vitezei maxime în localități, își dorește să nu avem radare în localități și e enervat atunci când poliția își face treaba. O altă extremă e Olanda și Belgia în care fiecare șofer e prins pe camerele de supraveghere de mii de ori pe durata unui an și la cea mai mică greșeală plătește.Fără îndoială, statul trebuie să fie activ , să aplice legea și să îi trateze pe oameni în mod egal – cred că e una dintre hibele fundamentale pe care le are societatea românească.România e una dintre țările în care felul în care te îmbraci atunci când mergi la un spital, la o primărie sau la o instituție pulbică e un predictor important pentru felul în care vei fi tratat. Lucrul acesta e nefiresc. E ceva ce ține de normele pe care le avem.
Discriminare
Raul Chiș: Cu alte cuvinte, unii funcționari nu pot să îi trateze ca pe egali ai lor pe cei care nu se îmbracă cu ștaif. Îi discriminează și probabil și în aplicarea legii se întâmpla la fel. Gabriel Bădescu: Da, și și în preferința pentru politici. Oamenii susțin întotdeauna măsuri care le fac lor un bine, dar au un grad extrem de solidaritate pentru ceilalți. Întorcându-ne la cazul Clujului, când de undeva de pe strada Coastei au fost evacuați oameni săraci, romi, câteva zeci de familii și duse undeva la periferia orașului.Raul Chiș: La Pata Rât. Ganriel Bădescu: Au fost puține voci care să protesteze…Raul Chiș Au fost din UBB, de la catedra de sociologie și de la asistență socială precum și din partea societății civile – Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice. Dar cum să interpretăm faptul că Mitropolia Cluj a primit terenul pe care au locuit romii de la consiliul local cu mitropolitul de față și cu romii expulzați, context în care mitropolitul nu s-a adresaat romilor, nu a cerut primariei să-i ajute, să se îngrijească de problema lor locativă…Cum să interpretăm lispa aceasta de sensibilitate? Din partea consilierilor locali, care au votat în unanimitate pentru predarea acelui teren mitropoliei ne-am fi putut aștepta, dar de ce mitropolitul nu a reacționat ca și păstor spiritual al romilor printre care poate se aflau și ortodocși? Gabriel Bădescu: Aici cred că sunt mai multe probleme. Una este aceea că primarul și cei din consiliul local își doresc să fie realeși și multe dinspre deciziile lor sunt luate cu ochii înspre urnă. Aici intră în discuție și cetățenii din Cluj. Dacă cetățenii sunt de acord cu o astfel de măsură, atunci politicienii vor fi foarte tentați să meargă în direcția asta.Raul Chiș: facem o paranteză, există poate această gândire xenofobă la Cluj. Am văzut-o chiar și la un ministru de externe, care propunea consturirea unor lagăre în Egipt pentru unii romi. Gabriel Bădescu: Nu era din Cluj dar fără îndoilă există unii și în Cluj care susțin genul acesta de măsuri. Pe urmă o altă problemă aici este aceea a relației dintre biserică și alegeri. Suntem acuma într-o perioadă preelectorală și deja vedem cum în enorm de multe localități din țară consiliile locale, consiliile județene se întrec în a face donații bisericii adesea cu unanimitate de voturi.E și un caz pitoresc în Alba, în care consiliul local nu a votat în favoarea acelei măsuri și a fost blestemat de reprezentantul bisericii prezent acolo.Deci lucrurile se leagă cred și de discuția pe care am avut-o legată de problema școlii, școală care are nu doar o problemă de corupție, ci și de conținut, de structură a curriculei. Cineva a scris un articol în care a spus “De ce ne mirăm că avem avbsolvenți care nu se prea pricep la fizică și chimie, destul să ne uităm la structura programei școlare și număul de ore de religie e mai mare deâct cel de biologie și egal cu cel de fizică”. Nu ar fi în mod esențial o problemă dacă partea de religie ar veni cu un set de valori procomunitare.
Despre noul Mitropolit
Raul Chiș: Pentru că vorbeam de biserică, cum să ne explicam că noul Mitropolit al Clujului a fost adoptat atât de repede de clujeni după dispariția Înalt Prea Sfințitului Bartolomeu, deși a fost acuzat că a colaborat cu Securitatea? Gabriel Bădescu: Explicația s-ar putea să fie legată și de așteptările foarte scăzute din partea publicului legat de genul ăsta de poziții înalte în ierarhia bisericii. De fapt, mulți dintre cei care ar fi fost eligibili pentru această poziție cred că aveau probleme cam de același tip.Mie mi s-a părut în toate aceste discuții frapant că nu s-a discutat despre felul în care au început problemele cu Securitatea ale Mitropolitului, și anume un caz de mită în cadrul școlii. Deci iată cum din nou ne întoarcem la problema școlii.Raul Chiș: La ce caz te referi?Gabriel Bădescu: Se pare că, și din câte am văzut Mitropolitul nu contestă povestea asta, dânsul a încercat să influențeze pe cineva în școala de teologie pentru un candidat. Deci de acolo au început problemele cu Securitatea. Un caz de fraudă în cadrul școlii. Or toată presa și tot publicul au vorbit doar de colaborarea cu Securitatea și nu au observat acest caz de proastă funcționare a școlii. Abia acum lumea începe să spună că e nefiresc, candidații nu ar tebui să fie admiși pentru că o înaltă față bisericească, un om politic sau de afaceri vine și încalcă regulile.
Politologi sau politicieni?
Raul Chiș: Dacă tot vorbim de școală, ce produceți la științe politice: politologi sau politicieni? Gabriel Bădescu: Sunt mulți oameni care vin la Științe Politice în speranța că vor face carieră politică, dar ei nu sunt majoritatea. Cei mai mulți care vin sunt cei care își doresc să înțeleagă politica și să fie experți sau lideri în organizații care țin cont de sistemul politic.Cred că punctul cel mai tare e de a avea absolvenți care fac masterate și doctorate și care ajung să fie experți în tot felul de instituții sau în zona academică. Noi, cei de la Cluj, avem cea mai mare proporție de absolvenți acceptați de universități străine odată ce termină aici. Deci nu fac trei ani după care devin parlamentari sau primari, ci fac trei ani după care fac un masterat, un doctorat.Și ca să lămuresc scurt printr-o întâmplare ce e cu științele politice, s-a pus în discuție să fie numit un nou șef la FMI. Unii au spus că de data asta trebuie să avem un super economist, dar cei mai mulți au spus nu, trerbuie să fie cineva care să știe să lucreze cu supereconomiști. Problema cu economiștii s-a văzut foarte bine în timpul crizei: pentru orice idee găsești 10 laureați Nobel care spun „asta e excelentă”, dar găsești și 10 laureați Nobel care spun că opusul acelei idei este excelentă. Și ai nevoie de o poziție care să gestioneze resursa umană. Și științele politice sunt bine poziționate pentru acest lucru.Raul Chiș: Sunt dezamăgiți studenții de politicienii de azi?Gabriel Bădescu: Frustarea apare doar atunci când din necunoaștere tu crezi că ești pe podium și de fapt ești foarte jos, dar de la științe politice se vede destul de clar unde suntem și ne bucurăm pentru fiecare pas pe care îl facem înainte.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
